Obiceiurile romanesti cuprind o serie de superstitii si practici, originare din vechile mituri crestine.

1. Dupa taierea porcului, sangele care se scurgea era adunat si pus la uscat. Urma sa fie macinat, iar praful era folosit ca remediu pentru guturaiul copiilor, sperieturi si alte boli. Copiii erau afumati cu el de-a lungul intregului an.

2. In seara de Ajun, in pragul casei era asezat un vas cu grau, peste care treceau colindatorii. In zilele urmataroare, graul era dat animalelor, pentru a avea spor, ca si colindatorii.

3. In Bucovina, in Ajunul Craciunului se punea pe masa un colac si un pahar de apa. Se spune ca in acea noapte, se deschid cerurile pentru ca mortii sa se mai intoarca o data la casele lor. Gusta din colac si isi umezesc buzele cu apa, sa le ajunga pana la urmatorul Craciun.

4. In ziua de Craciun nu se da cu matura. A doua zi, in schimb se aduna gunoiul si se pune la tulpina pomilor, pentru rod imbelsugat.

5. In dimineata de Craciun, copiii se spalau pe fata cu apa curata de izvor, in care puneau un ban de argint. Faceau asta pentru a fi curati si feriti de boli ca argintul.

6. In ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furca de tors sau să bage o piatră în cuptor pentru a ţine şerpii departe de gospodărie.

7. O tradiţie frumoasă, dar care s-a pierdut, este cea de a ieşi afară cu mâinile pline de aluat şi de a atinge fiecare pom din livadă, repetând: „Cum sunt mâinile mele pline de aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod tot anul”.