România continuă să înflăcăreze imaginaţia aventurierilor şi a căutătorilor de oaze „energetice“. Pe cuprinsul ţării se află nenumărate locuri cu poveşti sinistre, de la muntele care dispare, până la poteca spre o altă lume din Munţii Bucegi.
Munţii Bucegi
Râpa Diavolului sau locul unde ard comorile
Situată în Poiana Trestiei, un sat izolat din Prahova, Râpa Diavolului le-a dat fiori reci chiar şi amatorilor de senzaţii tari care şi-au făcut curaj să doarmă o noapte pe marginea prăpastiei. Potrivit legendei, zona şi-a căpătat renumele de loc mistic datorită preoţilor daci care obişnuiau să ţină aici ritualuri sacre, pentru a invoca spiritele naturii.
Balta vrăjitoarelor (Boldeşti, Ilfov)
Faima Bălţii vrăjitoarelor a depăşit de mult timp graniţele satului Boldeşti, căci despre fenomenele inexplicabile care au avut loc aici au curs râuri de cerneală. Situată în mijlocul Pădurii Boldu-Creţeasca, lângă Bucureşti, balta despre care se crede că nu are fund şi-a căpătat renumele de pe urma ritualurilor care desfăşurate acolo de Sânziene şi Sfântul Andrei, când se crede că se deschid porţile spre lumea morţilor. Se spune si că vrăjitoarele îşi dădeau întâlnire pe malul bălţii pentru că doar vrăjile şi blestemele făcute aici aveau efecte sigure.
Mânăstirea Frăsinei, Vâlcea
Castelul Iulia Hasdeu, Câmpina
Considerat unul dintre cele mai enigmatice edificii din România, castelul din Câmpina a fost ridicat de Bogdan Petriceicu Haşdeu în amintirea fiicei sale, Iulia Hasdeu, care a decedat la vârsta de 18 ani, de tuberculoză. După pierderea suferită, savantul a încercat să ia legătura cu fiica sa cu ajutorul unor şedinţe de spiritism. Se crede că Bogdan Petriceicu Haşdeu ar fi ridicat castelul cu trei turnuri de piatră crenelate după planurile pe care fiica sa i le-a trasat în vis. Pe seama edificiului circulă mai multe povestiri şi nu puţini sunt cei care susţin că pianul ce a aparţinut Iuliei se poate auzi în miez de noapte.