EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS!, partea a II-a. “Este un lucru firesc”, spune reprezentantul antreprenorului despre alunecarea de teren de pe dealul Şoimuş.
Totuşi, câteva zile mai târziu, antreprenorul a anunţat că lucrările nu vor mai fi gata în 2018 aşa cum promiseseră, ci anul viitor.
Mergem şi pe lotul 3 al Autostrăzii Lugoj-Deva, unde ministrul remaniat al Transporturilor spune că podul peste Mureş, ridicat de antreprenor, este de două ori mai scurt decât prevedea studiul de fezabilitate.
Bucata asta de autostradă de doar 20 de kilometri este un adevărat studiu de caz despre cât de greu se mişcă lucrurile în România.
Licitaţia pentru studiul de fezabilitate a fost făcută în 2007, iar studiul s-a terminat în 2008. Timp de 4 ani, până în 2012, nu s-a mai întâmplat nimic. Abia a început licitaţia pentru desemnarea constractorului. Iar compania de drumuri a avut nevoie de încă un an pentru a studia ofertele.
Lucrările au început în 2013, când s-au şi oprit pentru că atunci constructorul a descoperit că pe traseu exista un cimitir şi au trebuit mutate cadavrele. Iar problemele nu s-au oprit aici. După cimitir, s-a descoperit o peşteră în care erau lilieci. Aşa că timp de un an specialiştii au trebuit să studieze dacă liliecii sunt sau nu puşi în pericol de construcţia autostrăzi. După aia au descoperit halda de sterile, suntem în 2018 şi încă se lucrează.
Constructorul spune că nu e nimic neobişnuit ca o parte din deal a luat-o la vale.
Ştefan Şerbu, reprezentant Spedition UMB: “Este o alunecare normală, în cadrul activităţii de producţie, deoarece apar vibraţii din cauza utilajelor”.
Constructorul susţine că plasele sunt pentru protecţia muncitorilor, nu pentru stabilizarea dealului.
Cătălin Drulă, deputat USR, membru în Comisia de Transporturi: ″Îmi asum ce spun, asta e o minciună. E o gogoaşă. Nu acea plasă e soluţia lor pentru stabilizare, nu era o soluţie temporară, nu”.
Cătălin Drula susţine că UMB ştia de problemele cu solul, deoarece şi-a făcut propiile foraje.
Cătălin Drula: “Acolo este un deal format din nişte gresii care sunt sparte în tot felul de blocuri diferite de dimensiuni şi în acel punct e o falie. E ca un nisip, asta li s-a arătat în studiul geologic comandat de constructor, însă au ales această soluţie cu plase şi ancore nerecomandata în acel studiu. Soluţia mai solidă ar fi fost să muşte mai mult din deal, ei încearcă să-şi minimizeze costurile, e oricum o lucrare foarte scumpă. Le-a şi fost sugerat de experţi că ar fi trebuit făcută o excavaţie mai amplă”.
sursa: https://stirileprotv.ro