Prognoza meteorologică reprezintă punerea în practică a unor tehnologii în scopul emiterii unor ipoteze de prevedere a stării vremii. Datele sunt obținute în urma studierii mai multor parametri numiți condiții atmosferice, ce constituie obiectul de studiu al meteorologiei. Chiar și la nivelul actual de dezvoltare a domeniului, prognozele emise de către specialiști pot propune evoluții eronate ale vremii.

Prognoza meteorologică este adusă la cunoștința populației prin mijloace diverse de propagare, care presupun însă o receptare în scurt timp (ziare, reviste, radiodifuziune, Internet). O soluție foarte răspândită este buletinul meteorologic, un scurt program de radiodifuziune (radio, TV) care se ajută de folosirea unor hărți și diagrame sugestive pentru a anunța prognoza următoarelor câteva zile.

Sunt trei centre meteorologice internationale care se află în:

-Washington, DC (S.U.A)
-Melbourne (Australia)
-Moscova (Federația Rusă)

O dată cu lansarea sateliților artificiali ai Pământului, stațiile meteorologice oferă informații ample și precise despre starea atmosferei. Doi sateliti pot cerceta în 24 de ore circa jumătate din suprafața Globului. Specialiștii, analizând informațiile acumulate, intocmesc hărți ale stării vremii, numite hărți sinoprice. Pe ele, prin semne convenționale, se indică starea vremii în diferite regiuni ale Pământului.

Pe hărțile sinoptice sunt indicate direcția și circulația diferitelor mase de aer, temperatura aerului, presiunea atmosferică, umiditatea aerului, direcția și viteza vântului. Pe baza acestora se alcătuiește pronosticul vremii pentru zilele sau perioada următoare.

Vremea reprezintă starea atmosferei la un moment dat și într-un anumit loc, determinată prin totalitatea elementelor meteorologice.Cele mai multe fenomene se dezvoltă în troposferă,puțin mai jos de stratosferă. Vremea (prognoza meteo) se referă, în general, la temperatura de zi cu zi și la activitatea precipitațiilor, întrucât „climă” este termenul pentru condițiile atmosferice medii pe perioade mai lungi de timp. Când este folosit termenul „vreme” fără o anumită calificare, se subînțelege că se face referire la vremea Pământului.

Pe Pământ, fenomenele meteorologice comune sunt vântul, acoperirea cu nori, ploaia, ninsoarea, ceața și furtuna de praf. Mai rar întâlnite sunt tornadele, uraganele sau furtunile de gheață. Aproape toate fenomenele meteorologice familiare apar în troposferă (partea de jos a atmosferei). Evenimente au loc și în stratosferă și afectează vremea descendent, în troposferă, dar mecanismele exacte sunt neînțelese deocamdată.

Vremea se produce în principal din cauza diferențelor (de temperatură și umiditate) dintre un loc și altul. Aceste diferențe pot apărea din cauza unghiului solar dintr-un anumit loc, care variază în funcție de latitudine, începând cu tropicele.