Array

Cei doi au uimit publicul! Nu ati mai vazut asa dans!!

- Advertisement -

Dansul este fara doar si poate pasiunea celor mai multe persoane inca din cele mai vechi timpuri. Pe langa faptul ca dansul poate deveni o cariera, numarul dansatorilor profesionisti fiind destul de mare, dansul ne inconjoara oriunde si fara sa ne dam seama, la un moment dat, ne trezim dansand.

Dansul caracterizeaza intreaga natura. Pana si insectele, pasarile si alte vietuitoare “danseaza”, dansul facand parte din comportamentul lor caracteristic ritualurilor de imperechere, lupta sau supravietuire.

Martha Graham afirma ca “Dansul reprezinta cantecul trupului, fie cel de bucurie, fie cel de tristete.” Inainte de toate, dansul este o forma de manifestare artistica ce presupune miscarea armonioasa a trupului pe ritmul muzicii. Dansul exista inca din cele mai vechi tipuri, avandu-si originile chiar in practicile religioase, ritualuri vanatoresti, fiind practicat chiar si inainte de lupte. Asadar, dansul poate fi privit ca o forma de comunicare, deoarece prin miscarile trupului, dansatorul transmite un mesaj celor care il privesc. Mai mult decat atat, dansul a fost ancorat mai multor sporturi cum ar fi gimnastica, patinajul artistic si artele martiale.
Originile dansului coincid cu începuturile comunităților omenești, având funcții rituale (mistice, războinice), de invocare a forțelor divine, pentru reușita la vânătoare, confruntări tribale etc. La unele popoare, caracterul ritual s-a păstrat, decantat și abstractizat, până în zilele noastre.

În Grecia antică, dansul făcea parte din disciplinele fundamentale ale educației, considerat eficient pentru sădirea, menținerea și întărirea sentimentelor de solidaritate socială. În acest scop, se practicau dansuri războinice (pirice), pacifice (emelii), de cules al viilor (epilenice) etc.

În Roma antică, exista dansul ritual saltatio, cu funcții invocatoare, dar acesta a degenerat odată cu decăderea Imperiului Roman.

- Advertisement -

În Evul Mediu, în ciuda tendinței clerului de a menține funcția religioasă a dansului, influențele laice au devenit din ce în ce mai puternice, accentuându-se în sec. al XIII-lea, când în practica socială s-au dezvoltat diverse genuri de dans (denumite chorea, charola, carole, danse, estampie, ductia, pastourelle ș.a.), ca o expresie simplă și puternică a dragostei de viață a poporului.

Dansul – o pasiune pentru trup si suflet
Revenind la dans ca pasiune, acesta poate fi practicat de catre oricine si oricand… nu neaparat la petreceri sau la simplele iesiri cu prietenii. Pasionatii de dans se pot inscrie la cursuri speciale, pot incepe sa practice un anumit gen sau pot invata tehnici care apartin mai multor stiluri de dans.

Advertisements

Advertisements