Array

Unde este flota de pescuit oceanic a României?

- Advertisement -
Flota de Pescuit Oceanic a luat ființă în anul 1964 și urma să fie construită potrivit sloganului propagandistic „Nici o masă fără peşte oceanic!“ – o reclamă omniprezentă în Republica Socialistă România, peștele fiind alimentul care se găsea mereu în alimentare și pescării fie în stare proaspătă, fie congelat sau sub formă de conserve.
Nicio masă fără pește oceanic(sursa-www.comunismulinromania.ro)Consumați pește oceanicÎn perioada 1964-1965, pescuitul oceanic a fost organizat în cadrul Întreprinderii Piscicole Brăila, între anii 1965-1970 – la Întreprinderea de Industrializare şi Desfacerea Peştelui Tulcea, iar din anul 1971 – în cadrul Întreprinderii de Pescuit Oceanic Tulcea, nou înfiinţată, cu bază la Frigoriferul portuar Tulcea.
În anul 1974, întreprinderea a primit denumirea de Comandamentul Flotei de Pescuit Oceanic.
În anul 1990 a  devenit S.C. Compania Română de Pescuit Oceanic S.A.

În perioada 1968-1979 au fost achiziţionate traulere de tip „Atlantic-2“ şi „Supertrauler Atlantic“[1] (constructor: R. D. Germană) şi „B-22“ şi „B-419“ (constructor: R. P. Polonă).

Flota de pescuit a RomanieiCaracteristici tehnice B-22, clasa „Carina“ – pavilion: România, 2.681-2.714 trb., lungime: 88,00 m, lăţime: 14,50 m, pescaj: 5,25 m, echipaj: 85 membri, capacitate încărcare peşte congelat: 700 to., puterea maşinii: 2.500 c.p., viteza: 13,8 Nd., viteza de traulare: 3-3,5 Nd., combustibil: motorină, autonomie: 90 zile, constructor: „Stocznia Gdańska imLenina, Gdansk – R. P. Polonia, anul intrării în exploatare: 1969-1972.
Acest tip de navă avea o alură elegantă, cu bună stabilitate şi clasă de gheaţă.
Au fost utilizate şi în flotele Poloniei şi Franţei.
Ianuarie 1969 - traulerul „Delta Dunării“, tip B-22, clasa „Carina“, 1.670 tdw., 2.714 trb., 1.128 trn., lungime: 88,00 m, lăţime: 14,52 m, înălţime: 7,46 m, pescaj: 5,62 m, echipaj: 96 membri, nr. punţi: 2, constructor: decembrie 1968, „Stocznia Gdańska im. Lenina“, Gdansk - R. P. Polonia. În perioada 1974-1976 a operat în Marea Mediterană. După anul 1976 a devenit navă-şcoală, atelier şi navă de transport. A fost tăiat la 10 martie 1995.
Ianuarie 1969 – „Delta Dunării“, tip B-22, clasa „Carina“, 1.670 tdw., 2.714 trb., 1.128 trn., lungime: 88,00 m, lăţime: 14,52 m, înălţime: 7,46 m, pescaj: 5,62 m, echipaj: 96 membri, nr. punţi: 2, constructor: decembrie 1968, „Stocznia Gdańska im. Lenina“, Gdansk – R. P. Polonia. În perioada 1974-1976 a operat în Marea Mediterană. După anul 1976 a devenit navă-şcoală, atelier şi navă de transport. A fost tăiat la 10 martie 1995.
Nave de acest tip:
„Delta Dunării“ (decembrie 1968 – Polonia), „Marea Neagră“ (decembrie 1968 – Polonia), „Razelm“ (1969 – Polonia), „Sinoe“ (decembrie 1969 – Polonia), „Negoiu“ (1970 – Polonia), „Ceahlău“ (noiembrie 1970 – Polonia), „Caraiman“ (1971 – Polonia), „Moldoveanu“ (1971 – Polonia), „Rarău“ (1972 – Polonia), „Retezat“ (martie 1972 – Polonia).
Traulerul „Negoiu“, tip B-22, clasa „Carina“ (pavilion: România, IMO: 7015626, 1.955 tdw., 2.682 trb., 1.066 trn., lungime: 88,96 m, lăţime: 14,50 m, înălţime: 7,46 m, pescaj maxim: 5,60 m, nr. punţi: 2, propulsie: motor tip B3012SS, licenţă: „Sulzer“, constructor: „H. Cegielski“ - Poznan. În anul 1980 a efectuat o misiune în Mozambic.
„Negoiu“, tip B-22, clasa „Carina“ (pavilion: România, IMO: 7015626, 1.955 tdw., 2.682 trb., 1.066 trn., lungime: 88,96 m, lăţime: 14,50 m, înălţime: 7,46 m, pescaj maxim: 5,60 m, nr. punţi: 2, propulsie: motor tip B3012SS, licenţă: „Sulzer“, constructor: „H. Cegielski“ – Poznan. În anul 1980 a efectuat o misiune în Mozambic.
Caracteristici tehnice B-419, clasa „Vega“ – pavilion: România, 2.700 trb., lungime: 88,30 m, lăţime: 15,00 m, pescaj: 5,40 m, echipaj: 85 membri, capacitate încărcare peşte congelat: 800 to., puterea maşinii: 3.600 c.p., viteza: 15,1 Nd., viteza de traulare: 4,5-5,0 Nd., combustibil: motorină, autonomie: 90 zile, constructor: „Stocznia Gdańska imLenina, Gdansk – R. P. Polonia, anul intrării în exploatare: 1973-1974.
Traulerul „Harghita“, tip B-419, clasa „Vega“ (pavilion: România, IMO: 7362304, 1.623 tdw., 2.632 trb., lungime: 88,30 m, lăţime: 15,00 m, pescaj: 5,40 m, echipaj: 87 membri, puterea maşinii: 3.600 c.p., viteza: 15,1 Nd., viteza de traulare: 4,5-5,0 Nd., capacitate încărcare peşte congelat: 800 to., autonomie: 90 zile, constructor: 1974, „Stocznia Gdańska im. Lenina“, Gdansk - R. P. Polonia). În anul 1979 a efectuat o misiune de cercetare în apele Mozambicului. La 01.02.1981,nava s-a scufundat în urma exploziei caldarinei, traulerul fiind în S.N. Tulcea. A fost tăiat la Aliaga, în 1995.
„Harghita“, tip B-419, clasa „Vega“ (pavilion: România, IMO: 7362304, 1.623 tdw., 2.632 trb., lungime: 88,30 m, lăţime: 15,00 m, pescaj: 5,40 m, echipaj: 87 membri, puterea maşinii: 3.600 c.p., viteza: 15,1 Nd., viteza de traulare: 4,5-5,0 Nd., capacitate încărcare peşte congelat: 800 to., autonomie: 90 zile, constructor: 1974, „Stocznia Gdańska im. Lenina“, Gdansk – R. P. Polonia). În anul 1979 a efectuat o misiune de cercetare în apele Mozambicului. La 01.02.1981,nava s-a scufundat în urma exploziei caldarinei, traulerul fiind în S.N. Tulcea. A fost tăiat la Aliaga, în 1995.
Acest tip de navă a avut o alură elegantă, a fost caracterizat prin soliditatea corpului, cu clasă de gheaţă, viteză bună de croazieră şi viteză de traulare, dar stabilitate slabă.
Au fost utilizate iniţial în apele Atlanticului de Nord – Vest şi, ulterior, în Atlanticul Central de Est.
Au fost nave cu bună productivitate la pescuit (50-70 to./ zi).
Au fost utilizate şi de flota U.R.S.S., iar în flota Bulgariei exista o variantă a acestui tip de navă (B-418-II).

vezi continuarea pe: rezistenta.ro