[mashshare]

Marii artisti inca ne uimesc cu reprezentatiile lor iar in momentul in care acestia se intalnesc si fac un spectacol impreuna nu ne ramane decat sa ii urmarim cu mare interes si sa ne bucuram de reprezentatia lor. Spre exemplu in cipul postat mai sus putem urmari un duet senzational care a uimit intraga tara intre Sofia Vicoveanca și Ștefan Bănică.

tefan Bănică jr. (n. 18 octombrie 1967, București) este un actor, compozitor, interpret, regizor, producător și moderator TV român. Având o carieră de peste 30 de ani, este unul dintre cei mai complecși și apreciați artiști din România.

A susținut mii de concerte stabilind adevărate recorduri în România prin concertele sale de Crăciun, susținute consecutiv la Sala Palatului, cea mai longevivă și complexă producție muzicală din România, o adevărată tradiție de peste 15 ani.
A lansat 15 albume de autor, vândute în peste 500.000 exemplare, premiate cu 5 discuri de aur și 2 de platină.
Zeci de videoclipuri muzicale, peste 30 de roluri în film și teatru și nenumărate alte premii și distincții vin în completarea palmaresului său impresionant.
Cu un public foarte variat, începând de la copii, tineri și până la părinți și bunici, Ștefan Bănică reprezintă un adevărat brand în showbizul românesc.
Este fiul celebrului actor Ștefan Bănică (senior) și al jurnalistei Sanda Vlad-Liteanu.
Președintele României Ion Iliescu i-a conferit actorului Ștefan Bănică (junior) la 13 mai 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.

Sofia Vicoveanca (numele real fiind Sofia Fusa, căsătorită Micu; n. 23 septembrie 1941, comuna Toporăuți, județul Cernăuți, România, actualmente în Ucraina) este o renumită interpretă română de muzică populară, poetă și actriță de film din zona Bucovinei.

Sofia Vicoveanca a cumpărat în satul Vicovul de Jos un teren de 9 ari, construind o casă nouă, în stil bătrânesc, cu cerdac și cu mansardă în care a amenajat un mic muzeu etnografic, cuprinzând o expoziție de costume țărănești și obiecte de artă populară. Interiorul casei a fost decorat cu lucrurile proprii unui interior de casă țărănească: ladă de zestre, blidar (dulap cu blide), covoare pe perete, icoane, ștergare, legănuț pentru copil și costumele populare purtate de ea.