Bolile reumatice reprezintă una dintre cauzele principale ale dizabilităţilor fizice în rândul populaţiei active, generând importante costuri socio-economice, inclusiv pierderea productivităţii la locul de muncă. În România, aceste persoane ar putea contribui la forţa de muncă activă, mai ales în contextul actual al crizei forţei de muncă.

Peste 600.000 de români (3% din populaţie), dintre care 2.000 de copii, suferă de afecţiuni reumatice sau musculo-scheletale. Acestea generează 50% din absenteismul la locul de muncă.

Aceste date au fost prezentate la Congresul Naţional de Reumatologie, desfăşurat la Poiana Braşov de curând cu ocazia “Zilei Mondiale de Luptă împotriva Artritelor”, organizat de Liga Română contra Reumatismului şi Societatea Română de Reumatologie, sub egida Ligii Europene împotriva Reumatismului (EULAR). Tot atunci s-au anunţat şi rezultatele studiului de percepţie în rândul românilor cu privire la durerea de spate de tip inflamator, una dintre afecţiunile frecvente în categoria bolilor reumatice.În rândul populaţiei urbane active din România, utilizatoare de internet, cu vârsta de peste 18 ani, medicul de familie joacă un rol important în diagnosticarea la timp şi trimiterea către medicul reumatolog, având în vedere că 66% dintre românii din mediul urban susţin că au fost în ultimele 12 luni la un control preventiv la medicul de familie, potrivit datelor preliminare ale cercetării naţionale realizate de iSense în perioada septembrie – octombrie 2018 pentru Liga Română contra Reumatismului.

Simptome

Printre simptome se numără durerile articulare sau musculare persistente, oboseala, rigiditatea matinală şi depresia. Fumatul, excesul ponderal, factorii genetici, ocupaţii ce solicită articulaţiile, infecţiile şi vârsta înaintată sunt printre factorii ce cresc riscul de boli reumatice.

La nivel european, bolile reumatice nu afectează doar persoanele suferinde în mod direct, ci şi familiile acestora, asupra cărora se răsfrânge o povară emoţională, cât şi un cost semnificativ asociat îngrijirii şi tratamentului. „În contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Artritelor, continuăm eforturile de îmbunătăţire a gradului de conştientizare şi acces timpuriu la diagnostic şi îngrijire de specialitate pentru persoanele afectate de boli reumatice şi musculo-scheletale. Diagnosticul precoce, trimiterea la medicul reumatolog şi accesul la cele mai noi şi eficiente tipuri de tratament pot duce la îmbunătăţirea calităţii vieţii acestor persoane – acesta este semnalul de alarmă transmis la nivel european, prin intermediul campaniei ”, declară Prof. Dr. Ruxandra Ionescu, Preşedintele Societăţii Române de Reumatologie.

De ce românii nu consultă medicul reumatolog

Potrivit studiului citat, 65% dintre respondenţi au afirmat ca nu au fost niciodată la medicul reumatolog, aceştia considerând că nu este necesar sau nu au avut probleme. „Deşi la nivelul percepţiei, fapt confirmat şi de recenta cercetare, sunt considerate afecţiuni ale bătrânilor, bolile reumatice afectează într-o măsură importantă populaţia activă a ţării, tineri şi chiar copii. Durerea de spate de tip inflamator afectează, cel mai frecvent, persoane cu vârsta de până în 40 de ani, în timp ce poliartrita debutează, cel mai adesea, la 40-45 de ani, existând chiar şi pacienţi mai tineri. Aproximativ 2.000 de copii suferă de artrită juvenilă în România şi există, de asemenea, un procent important de populaţie care, aşa cum confirmă şi cercetarea, ar putea suferi de o boală reumatică fără să fi mers vreodată la o consultaţie de specialitate la medicul reumatolog. Toate aceste date sunt un indicator profund al impactului bolilor reumatice şi musculo-scheletale la nivel socio-economic despre care este încă insuficient cunoscut că provoacă peste 50% din absenteismul de la locul de muncă”, declară Conf. Dr. Cătălin Codreanu, Preşedintele Ligii Române contra Reumatismului.

Jumătate dintre români asociază reumatismul cu frigul

Potrivit aceleiaşi cercetări, aproximativ 1 din 2 români din mediul urban consideră că bolile reumatice se datorează expunerii la frig sau umiditate şi bătrâneţii. Durerea de spate de tip inflamator, una dintre afecţiunile frecvente în categoria bolilor reumatice, a fost percepută ca o boală cronică de către doar 18% dintre respondenţi, în timp ce majoritatea au afirmat că o consideră o boală obişnuită, care se ameliorează în timp. Cu toate acestea, 77% dintre respondenţi au afirmat că au resimţit dureri de spate în ultimele 12 luni.