[mashshare]

I se spune „Piatra Dracului”, însă, parcă pentru a mai îmblânzi legenda ivită în jurul ei, omul i-a fixat o cruce deasupra. Chiar și așa, cei care îi știu povestea, nu trec pe acolo fără să-și „stuchească” în sân, privind pieziș, să nu fie cumva diavolul în preajmă. Și asta pentru că piatra cu pricina cică și-ar schimba locul în fiece noapte, mișcată de însuși șeful Tartarului

Piatra Teiului sau Stânca Dracului, un bloc de rocă izolat înalt de 23 de metri este situat în cuveta lacului de acumulare Izvorul Muntelui, de pe râul Bistriţa, în comuna Poiana Teiului din judeţul Neamţ. Declarată monument al naturii din anul 1951, în prezent cu statul de rezervaţie geologică, stânca poate fi observată de pe viaductul situat la intersecţia drumurilor spre Durău, Vatra Dornei, Bicaz şi Târgu Neamţ.

În funcţie de nivelul lacului de acumulare, piciorul stâncii este cuprins de ape o perioadă bună a anului. În tradiţia locului, se crede că stânca ar fi blestemată după ce, de-a lungul anilor, de la înălţimea s-au aruncat, sau au căzut în gol zeci de oameni, dovadă fiind crucile de fier ridicate în vârf sau în jurul acesteia.

„În anul 1949 învăţătorul Pristavu a vrut să se urce pe vârful stâncii. Dar tocmai atunci când a crezut că a atins culmea, ultima piatră de care s-a agăţat s-a desprins, iar el a căzut şi a murit”, îşi aminteşte profesorul pensionar Dorel Rusu, fost primar al comunei Poiana Teiului în primii ani după revoluţie.

După ce s-a sfătuit cu preotul paroh Vasile Păvăleanu, primarul a dispus să fie montată în vârful stâncii o cruce ca să alunge duhurile rele.

„De atunci, toţi creştinii care trec prin acest loc îşi spun o rugăciune-n gând, după care-şi fac semnul crucii”, mai spune Dorel Rusu.

Pentru că în vârful stâncii a crescut un tei, stânca a fost denumită şi Piatra Teiului.