Anul Nou este una dintre cele mai vechi sărbători, căreia de peste patru milenii i se consacră obiceiuri şi manifestări dintre cele mai laborioase, atractive şi originale.

La babilonieni, spre exemplu, anul începea la prima lună nouă de după echinocţiul de primăvară şi petrecerile ţineau… 12 zile! Fiecare zi, însă, avea o semnificaţie aparte.

Romanii, în schimb, sărbătoreau începutul anului în luna martie. Dar cum pe parcursul timpului au apărut nesincronizări cu mersul soarelui, în anul 153 î.Ch. senatorii romani se adună, dezbat şi hotărăsc ca 1 ianuarie să marcheze începutul noului an.

Să răsfoim puțin calendarele Romei Antice

Majoritatea calendarelor pe care le cunoaștem astăzi se bazează pe durata de timp în care Pământul face o rotire în jurul Soarelui. Astfel, ne facem o idee despre durata anului și despre Revelion.

Totuși, calendarul pe care îl foloseau romanii cu începere din secolul VII î.e.n. se baza pe calcularea ciclurilor lunare. Aceasta cauza multe confuzii, deoarece Luna face o rotație completă în jurul Pământului în numai 27 de zile, 7 ore și 43 de minute.

Acesta însemna că solstițiile și echinocțiile își schimbau data în fiecare an. Această confuzie a afectat multe lucruri, cum ar fi însămânțarea și strângerea recoltelor. Pe lângă aceasta, era influențată semnificativ perioada de timp pe care oficialii guvernamentali, numiți consuli, o dețineau pentru un an.

Iulius Cezar

Iulius Cezar pentru a-și pune amprenta pe noul calendar, a numit luna iulie după el. Luna următoare a purtat numele succesorului său, Cezar Augustus.

1 ianuarie a devenit începutul noului an, mai ales pentru că aceasta era data la care politicienii romani își începeau îndatoririle oficiale. Aceasta este baza calendarului de azi, la care ne referim ori de câte ori vine vorba despre Revelion.

Deși calendarul iulian era mai bun decât cel precedent, nu este cel pe care noi îl cunoaștem astăzi. O mică eroare de calcul a anului solar a cauzat un surplus de 10 minute în fiecare an.

Aceste minute s-au strâns și s-au tot strâns. Până în anul 1450, existau deja zece zile în plus, cu care nimeni nu știa ce să facă.

Date schimbătoare pentru Anul Nou

O mulțime de „factori cerești” și calendare au afectat istoria Anului Nou în jurul lumii. Cei mai mulți oameni știu că Anul Nou Chinezesc și Anul Nou Evreiesc (Rosh Hashanah) au date schimbătoare. Dar începutul Anului Nou variază pe glob la diferite culturi. Etiopia își începe anul pe 11 septembrie. Unele părți din India îl sărbătoresc pe baza unor date din calendarul hindus.

Mica zonă numita Gwaun Valley în Țara Galilor folosește calendarul iulian și sărbătorește pe 13 ianuarie începutul noului an. Ziua de 1 ianuarie este începutul noului an în majoritatea locurilor datorită unor alegeri politice din Roma, care au avut loc cu mii de ani în urmă.

Dar știința a observat că factori precum timpul, de care e nevoie pentru ca Pământul să se învârtă în jurul Soarelui, și distanța până la Soare sunt instabile.

Poate că va fi nevoie de o nouă schimbare în calendar care să mute începutul anului la o dată diferită. Dar asta numai timpul o va spune.

Capra – simbol al belşugului şi norocului, joacă în curţile gospodarilor, alături de haiduci şi alţi eroi. Nu se împrumută bani, nu se mătură şi nu se aruncă gunoiul. De dimineaţă şi până seara şi toată noaptea de Revelion se merge cu pluguşorul, deoarece în satele noastre există credinţa că nu este bine să se are şi să se semene după apusul soarelui în ziua de Anul Nou.

Urătorii sunt îmbrăcaţi în costume naţionale şi au asupra lor, în afara buhaiului, clopoţei, pârâitori, tălăngi şi chiar instrumente muzicale: acordeoane, viori, trompete, sau, mai nou, muzicuţe. Fireşte, nu lipseşte biciul împletit. Textul urăturii a fost schimbat de multe ori de-a lungul timpului, îmbunătăţit şi variază de la o zonă etnografică la alta, rămânând „un fel de omagiu adus împăratului Traian, cuceritorul Daciei”.