Array

Construita la o altitudinea de 881 de metri, aceasta manastire este supranumita „Meteora României“!

- Advertisement -

Manastirea Cetatuia Negru-Voda este o manastire ortodoxa cu obste de calugari aflata in comuna Cetateni, judetul Arges. Manastirea este situata la 22 de kilometri sud-est de orasul Campulung, pe soseaua nationala Campulung-Targoviste-Bucuresti, pe frumoasa vale a Dambovitei, intre satele Cetateni si Cotenesti.

Cunoscuta initial sub denumirea de „Schitul Cetatuia Negru Voda”, manastirea este construita pe o stanca inalta, la altitudinea de 881 de metri, pe malul stang al raului Dambovita, intre „Valea lui Coman” si „Valea Chiliilor”. De la soseaua principala si pana la manastire, pe o poteca ingusta, se face insa mai putin de un ceas. Biserica din manastire are doua hramuri: Adormirea Maicii Domnului, pana in anul 1918, iar mai apoi, si Izvorul Tamaduirii.

Manastirea Corbii de Piatra, Manastirea Namaiesti si Manastirea Cetatuia Negru Voda alcatuiesc un triunghi echilateral cu latura de 20 de kilometri. Prima se afla in comuna Corbi, pe soseaua Campulung-Domnesti, a doua se afla la zece kilemetri de Campulung Muscel, iar a treia se afla pe soseaua Campulung-Targoviste, in comuna Cetateni.

- Advertisement -

Potrivit traditiei locale, pe culmea abrupta de piatra, care se inalta intre raul Dambovita si paraul Cetatuia, a existat o cetate de rezistenta zidita pe vremea ocupatiei romane. Cetatea ar fi fost loc de refugiu si pentru domnitorul Negru Voda al Tarii Romanesti, care isi avea aici si o pestera de taina, numita pana astazi „Pestera lui Negru Voda”. De la aceasta cetate si-ar fi luat numele, atat muntele, cat si satele din apropiere.

Scriitorul Petre Ispirescu spunea că la Cetăţuia „te simţi mai aproape de Dumnezeu. Un fel de teamă neînţeleasă ţi se strecoară în inimă; rămâi uimit de atâta mărire şi pari că eşti pe altă lume.” Turistul cunoscător, care păşeşte printre stâncile argintii care ascund nenumărate taine şi ajunge în preajma Sfântului Lăcaş, este surprins de asemănarea izbitoare cu Schitul Meteora din Grecia, motiv pentru care scriitorul Mihai Rădulescu l-a numit „Meteora României”, fiind profund impresionat de acest rai de pământ românesc.