Array

Cheile Corcoaiei, bijuteria creata de natura e Valea Cernei !!!

- Advertisement -

Cheile Corcoaiei alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunei Padeș

Aria naturală cu o suprafață de 34 hectare se află în Munții Mehedinți (grupare montană în Carpații Meridionali), pe teritoriul comunei Padeș, în nord-estul satului Cerna-Sat.
Rezervația naturală Cheile Corcoaiei înclusă în Parcul Național Domogled – Valea Cernei, a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate)[4] și reprezintă o zonă de chei (forme de relief spectaculoase, constituite din: marmite, abrupturi stâncoase, lapiezuri) în valea Cernei; cu floră și faună specifică Meridionalilor.

Legenda locală spune că pe aici ar fi trecut balaurul urmărit de Iovan Iorgovan. Practic, legenda își găsește toate elementele în zonă, e clar că oamenii de acum câteva mii de ani când au văzut zona au pornit de la aceste elemente naturale și din Retezat, de la Pietrele lui Iorgovan, unde se zice că prima dată Iorgovan a aruncat pietre după balaur, apoi pe Plaiul Tismana, unde apare piatra tăiată, piatra pe care se odihnea balaurul și pe care a tăiat-o Iovan Iorgovan cu sabia, apoi Cheile Corcoaia, pe unde s-a strecurat, nu a avut loc balaurul, s-a strecurat și de aceea și acea formă circulară, și cu toate elementele cunoscute, până la vărsarea în Dunăre, unde la Cazane, acolo unde fierbe apa, se consideră că și acum se mai zbate balaurul’, povestește Sabin Cornoiu.

Totodată, acesta povestește și despre Peștera Cloșani, cunoscută și sub denumirea de Peștera Mare de la Cloșani, ceea ce înseamnă că în zonă se mai află și alte peșteri, sau Peștera lui Tudor Vladimirescu. Primele descrieri au fost făcute în anul 1913. În 1959 s-a descoperit cea de-a doua galerie a peșterii, mai lungă și mai frumoasă. Descrierea celor două galerii, însoțită de o schiță, au fost publicate în anul 1967 de V. Decu și M. Bleahu. Peștera este formată din două galerii cu o lungime de 1.100 de metri: Galeria Matei Ghica și Galeria cu Apă. În galerii se întâlnesc stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, bazinete cu apă sau uscate. Este o peșteră caldă, cu o temperatură de 11,3 grade, umedă, fără curenți de aer.

Advertisements
- Advertisement -

Advertisements